8 | Peste Egipt s-a ridicat un nou rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif. |
9 | El a zis poporului său: „Iată că poporul fiilor lui Israel este prea mare și prea puternic pentru noi. |
10 | Haideți să ne purtăm cu viclenie față de el. Altfel, se va înmulți și, dacă se va întâmpla să fim în război, se va alătura și el dușmanilor noștri, va lupta împotriva noastră și va ieși din țară“. |
11 | Prin urmare, au pus peste ei stăpânitori, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel, ei au construit pentru Faraon cetățile-hambar Pitom și Ramses. |
12 | Însă, cu cât erau mai asupriți, cu atât se înmulțeau și se răspândeau mai mult. Egiptenii s-au scârbit de fiii lui Israel. |
13 | Atunci ei i-au pus pe fiii lui Israel la muncă forțată. |
14 | Le-au făcut viața amară, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor și la tot felul de lucrări pe câmp. Orice lucrare pe care o făceau pentru egipteni era foarte grea. |
15 | Regele Egiptului le-a vorbit moașelor evreilor (numele uneia era Șifra, iar cealaltă se numea Pua) |
16 | și le-a zis: „Când le veți ajuta pe evreice să nască și le veți vedea pe scaunul de naștere, dacă va fi băiat, să-l omorâți, dar dacă va fi fată, s-o lăsați să trăiască“. |
17 | Însă moașele s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le-a poruncit regele Egiptului, ci au lăsat și băieții să trăiască. |
18 | Regele Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a întrebat: ‒ De ce ați făcut acest lucru și i-ați lăsat și pe băieți să trăiască? |
19 | Moașele i-au răspuns lui Faraon: ‒ Deoarece femeile evreilor nu sunt ca femeile egiptene. Ele sunt viguroase și nasc înainte ca moașa să ajungă la ele. |
20 | Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte puternic. |
21 | Pentru că moașele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii. |
22 | Apoi Faraon a poruncit întregului său popor, zicând: „Să aruncați în Nil orice băiat care li se va naște evreilor! Dar să lăsați în viață orice fată“. |
1 | Un bărbat din Casa lui Levi s-a dus și a luat de soție o fiică a lui Levi. |
2 | Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Fiindcă a văzut că era frumos, l-a ascuns timp de trei luni. |
3 | Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș de papirus, l-a uns cu smoală și rășină, a pus copilul în el și l-a pus între trestii, pe malul râului. |
4 | Sora lui stătea la distanță, ca să vadă ce se va întâmpla cu el. |
5 | Fata lui Faraon a coborât la râu să se scalde, iar servitoarele ei se plimbau pe malul râului. Ea a văzut coșul între trestii și a trimis-o pe slujitoarea ei să i-l aducă. |
6 | Când l-a deschis, a văzut înăuntru copilul; și iată, băiatul plângea. Fetei lui Faraon i s-a făcut milă de el și a zis: „Acesta este unul dintre copiii evreilor“. |
7 | Atunci sora copilului a întrebat-o pe fata lui Faraon: ‒ Să merg și să chem o doică dintre femeile evreilor ca să alăpteze copilul pentru tine? |
8 | Fata lui Faraon i-a răspuns: ‒ Du-te. Tânăra s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. |
9 | Fata lui Faraon i-a zis: „Ia acest copil și alăptează-l pentru mine, iar eu îți voi plăti“. Femeia a luat copilul și l-a alăptat. |
10 | După ce a crescut copilul, ea l-a adus la fata lui Faraon, iar el a devenit fiul acesteia. Și i-a pus numele Moise, zicând: „Fiindcă l-am scos din apă“. |