Folosim cookie-uri pentru a colecta statistici generale despre vizitatori, dar nu colectăm informații personale. Politica de confidentialitate
Close tab

Marcu 6:7–31

Marcu 6

7El i-a chemat pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le autoritate asupra duhurilor necurate.
8Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să nu ia nici pâine, nici traistă, nici monede de bronz la brâu,
9ci să se încalțe cu sandale, dar să nu-și ia două cămăși.
10El le-a mai zis: „În orice casă intrați, rămâneți acolo până când veți pleca din locul acela.
11Iar dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, scuturați-vă praful de pe picioare când ieșiți de acolo, ca mărturie împotriva lor“.
12Ei au plecat și au predicat că toți trebuie să se pocăiască.
13Alungau mulți demoni și pe mulți bolnavi îi ungeau cu ulei și îi vindecau.
14Regele Irod a auzit despre Isus, căci numele Lui ajunsese vestit. Unii ziceau: „Ioan Botezătorul a fost înviat dintre cei morți și de aceea lucrează aceste puteri prin El!“.
15Alții ziceau: „Este Ilie!“, iar alții ziceau: „Este un profet, ca unul dintre profeți!“.
16Dar Irod, când a auzit, a zis: „Ioan acela, pe care l-am decapitat, a înviat!“.
17Căci Irod însuși, după ce a trimis să pună mâna pe Ioan, l-a legat în închisoare din cauza Irodiadei, soția lui Filip, fratele său, deoarece Irod se căsătorise cu ea,
18iar Ioan îi zicea lui Irod: „Nu-ți este permis s-o ai pe soția fratelui tău!“.
19Irodiada îl dușmănea pe Ioan și voia să-l omoare, dar nu putea,
20pentru că Irod se temea de Ioan, știindu-l un bărbat drept și sfânt, și îl proteja. Când îl asculta, stătea mult pe gânduri; totuși, îl asculta cu plăcere.
21A venit însă o zi potrivită, când Irod, la sărbătorirea zilei sale de naștere, a dat un ospăț nobililor săi, ofițerilor și conducătorilor Galileei.
22Când fata Irodiadei a intrat și a dansat, lui Irod și celor ce ședeau la masă le-a plăcut. Regele i-a zis atunci fetei: ‒ Cere-mi orice dorești și-ți voi da!
23Apoi i-a jurat: ‒ Orice-mi vei cere, îți voi da, până la o jumătate din regatul meu!
24Ea a ieșit și a întrebat-o pe mama ei: ‒ Ce să cer? Aceasta i-a răspuns: ‒ Capul lui Ioan Botezătorul!
25Atunci ea a intrat în grabă la rege, adresându-i următoarea cerere: ‒ Doresc să-mi dai chiar acum, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul!
26Regele s-a întristat foarte tare, dar, din cauza jurămintelor și a celor ce ședeau la masă, n-a vrut s-o refuze.
27Și regele a trimis imediat un călău, poruncindu-i să-i aducă pe o tavă capul lui Ioan. Acesta s-a dus, l-a decapitat pe Ioan în închisoare,
28i-a adus capul pe o tavă și i l-a dat fetei, iar fata i l-a dat mamei sale.
29Când ucenicii lui Ioan au auzit despre aceasta, au venit, i-au luat trupul și l-au pus într-un mormânt.
30Apostolii s-au adunat la Isus și I-au istorisit tot ce făcuseră și tot ce-i învățaseră pe oameni.
31Isus le-a zis: „Veniți cu Mine într-un loc pustiu, doar voi singuri, și odihniți-vă puțin!“. Căci erau mulți care veneau și plecau, iar ei n-aveau timp nici măcar să mănânce.