Folosim cookie-uri pentru a colecta statistici generale despre vizitatori, dar nu colectăm informații personale. Politica de confidentialitate
Close tab

Estera 1–3

Estera 1

1Iată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahașveroș – acel Ahașveroș care domnea din India până în Cuș, peste o sută douăzeci și șapte de provincii –
2în perioada în care împăratul Ahașveroș stătea pe tronul său împărătesc din citadela Susei.
3În al treilea an al domniei sale, Ahașveroș a dat un ospăț în cinstea tuturor demnitarilor și a slujitorilor săi. Conducătorii armatei Persiei și ai Mediei, nobilii și conducătorii provinciilor se aflau înaintea lui.
4Timp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat bogăția impresionantă a împărăției sale și splendoarea minunată a măreției sale.
5Când zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari și celor mici deopotrivă, un ospăț de șapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.
6Țesături de bumbac, de culoare albă și violet, erau prinse cu funii, de in subțire și de purpură, pe niște verigi de argint și pe stâlpi de marmură. Paturi de aur și de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef și de piatră neagră.
7Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belșug, datorită dărniciei împăratului.
8Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără nicio restricție, căci împăratul poruncise tuturor administratorilor palatului să facă pe plac fiecărui oaspete.
9Împărăteasa Vaști a dat și ea un ospăț femeilor, în palatul imperial al împăratului Ahașveroș.
10În ziua a șaptea, în timp ce inima îi era veselă de vin, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș,
11s-o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaști, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele și demnitarii să-i vadă frumusețea, căci ea era plăcută la înfățișare.
12Dar împărăteasa Vaști a refuzat să vină și n-a ascultat de porunca trimisă de împărat prin eunuci. Împăratul s-a supărat foarte tare și s-a mâniat.
13Atunci, împăratul a vorbit cu înțelepții săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci așa se obișnuia, și anume ca împăratul să se sfătuiască cu toți cei ce cunoșteau legea și normele juridice.
14În apropierea lui se aflau Carșena, Șetar, Admata, Tarșiș, Meres, Marsena și Memucan, cei șapte demnitari ai Persiei și ai Mediei, care aveau acces la împărat și dețineau funcțiile principale în împărăție.
15El a zis:‒ Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaști, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahașveroș trimisă prin eunuci?
16Memucan a răspuns în prezența împăratului și a demnitarilor astfel: ‒ Nu numai față de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaști, ci și față de toți demnitarii și de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahașveroș,
17pentru că fapta împărătesei va ajunge să fie cunoscută de toate soțiile acestora, astfel că ele își vor disprețui soții în ochii lor, când vor zice: „Împăratul Ahașveroș i-a zis împărătesei Vaști să se înfățișeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“.
18Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soțiile nobililor Persiei și ai Mediei vor vorbi și ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naștere la mult dispreț și mânie.
19Dacă împăratul consideră că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislația medo-persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaști nu va mai putea intra niciodată în prezența împăratului Ahașveroș, și că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai demnă decât ea.
20Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare și, astfel, toate soțiile le vor da cinste soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.
21Sfatul a fost plăcut înaintea împăratului și a demnitarilor, și împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.
22El a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui, pentru ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui și să vorbească limba propriului său popor.

Estera 2

1După aceste evenimente, când mânia împăratului Ahașveroș s-a potolit, el și-a amintit de Vaști, de ceea ce făcuse ea și de ceea ce se decretase împotriva ei.
2Atunci, slujitorii apropiați ai împăratului au zis: „Să se caute pentru împărat niște fecioare tinere, plăcute la înfățișare.
3Împăratul să desemneze supraveghetori în fiecare dintre provinciile împărăției ca să adune toate fecioarele tinere, plăcute la înfățișare, în citadela Susei, în harem, sub supravegherea lui Hegai, eunucul împăratului care supraveghează femeile și le asigură cremele pentru înfrumusețare.
4Tânăra care va plăcea împăratului, să împărățească în locul lui Vaști!“. Sfatul acesta i-a plăcut împăratului și el a făcut întocmai.
5În citadela Susei trăia un evreu pe nume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chiș, un bărbat beniamit
6care fusese luat în captivitate din Ierusalim alături de exilații duși în captivitate împreună cu Ieconia, regele lui Iuda, de către Nebucadnețar, împăratul Babilonului.
7El îngrijea de Hadasa, adică Estera, fata unchiului său, căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Tânăra era frumoasă la chip și plăcută la înfățișare. După moartea tatălui și a mamei acesteia, Mardoheu o înfiase.
8Când s-a auzit de porunca împăratului și de decretul său, au fost strânse un mare număr de fete în citadela Susei, sub supravegherea lui Hegai. Estera a fost luată și ea la palatul împăratului și încredințată lui Hegai, cel care supraveghea femeile.
9Tânăra i-a plăcut lui Hegai și a găsit bunăvoință înaintea lui, astfel că acesta s-a grăbit să-i dea cremele pentru înfrumusețare și partea ei de hrană. Apoi i-a dat șapte slujnice, alese din palatul împăratului, și a dus-o împreună cu slujnicele în cel mai bun loc din harem.
10Estera nu și-a dezvăluit nici poporul și nici originea, căci Mardoheu îi poruncise să nu le dezvăluie.
11În fiecare zi, Mardoheu se plimba prin fața curții haremului, ca să afle cum îi mergea Esterei și ce se întâmplase cu ea.
12Fiecărei tinere îi venea rândul să intre la împăratul Ahașveroș, după ce, timp de douăsprezece luni, împlinea legea cu privire la femei, căci atât durau zilele de înfrumusețare: timp de șase luni durau ungerile cu ulei de smirnă, și timp de încă șase luni durau ungerile cu balsam și alte creme pentru înfrumusețarea femeilor.
13Când o tânără intra la împărat, i se dădea voie să ia cu sine în palatul împăratului tot ce dorea din harem.
14Seara intra la împărat, iar dimineața se întorcea în al doilea harem, cel de care răspundea Șaașgaz, eunucul împăratului, supraveghetorul țiitoarelor, și nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse și era chemată pe nume.
15Când a venit rândul Esterei, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu – cel care o înfiase – deci când i-a venit rândul să intre la împărat, ea nu a căutat să ia nimic altceva, în afară de ceea ce o sfătuise Hegai, eunucul împăratului, supraveghetorul femeilor. Ea a găsit bunăvoință înaintea tuturor celor ce au văzut-o.
16Estera a fost luată la împăratul Ahașveroș, în palat, în luna a zecea, care este luna tebet, în al șaptelea an al domniei lui.
17Împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe oricare dintre femeile care i-au fost aduse înainte, și ea a avut parte de bunăvoința și dragostea lui mai mult decât toate fecioarele. El i-a așezat coroana împărătească pe cap și a numit-o împărăteasă în locul lui Vaști.
18Împăratul a dat apoi un ospăț mare tuturor demnitarilor și slujitorilor săi, un ospăț în cinstea Esterei. A stabilit o perioadă de odihnă pentru cei din provincii și a oferit daruri cu mână largă, demne de un împărat.
19Când fecioarele au fost strânse laolaltă pentru a doua oară, Mardoheu stătea la poarta împăratului.
20După porunca lui Mardoheu, Estera nu-și dezvăluise nici originea, nici poporul. Estera a făcut întocmai cum îi spusese Mardoheu, ca atunci când o educa el.
21În zilele acelea, în timp ce Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtana și Tereș, doi dintre eunucii împăratului, păzitori ai porții, s-au răzvrătit și au încercat să ridice mâna împotriva împăratului Ahașveroș.
22Mardoheu a aflat de această conspirație și a înștiințat-o pe împărăteasa Estera. Estera i-a spus împăratului despre conspirație, în numele lui Mardoheu.
23S-a cercetat cu privire la conspirație și s-a descoperit că totul era adevărat. Cei doi au fost spânzurați, iar întâmplarea s-a înscris în „Cartea cronicilor“, în prezența împăratului.

Estera 3

1După aceste evenimente, împăratul Ahașveroș l-a avansat în funcție pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. El l-a înălțat și a așezat scaunul acestuia mai presus decât cel al tuturor demnitarilor care erau lângă el.
2Toți slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, căci așa le poruncise împăratul. Mardoheu însă nu îngenunchea și nu se pleca cu fața la pământ.
3Slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, i-au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?“.
4Fiindcă ei îi spuneau zi de zi lucrul acesta, iar el nu asculta, l-au înștiințat pe Haman, ca să vadă dacă atitudinea lui Mardoheu va fi îngăduită, căci acesta le spusese că este iudeu.
5Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca înaintea lui, s-a mâniat foarte tare.
6A considerat prea puțin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu și, pentru că-l înștiințaseră despre poporul lui Mardoheu, Haman a plănuit nimicirea tuturor iudeilor, poporul lui Mardoheu, din toată împărăția lui Ahașveroș.
7În prima lună, adică în luna nisan, în anul al doisprezecelea al împăratului Ahașveroș, au aruncat „Purul“, adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până la luna a douăsprezecea, adică luna adar.
8Atunci, Haman i-a zis împăratului Ahașveroș: ‒ Există un anumit popor care a fost împrăștiat și împărțit printre popoare, în toate provinciile împărăției tale, un popor ale cărui legi sunt diferite de ale tuturor popoarelor și care nu împlinește legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-i lase în pace!
9Dacă împăratul este de acord, să se scrie atunci un decret prin care ei să fie nimiciți, iar eu voi cântări zece mii de talanți de argint în mâinile celor ce fac lucrarea, ca să fie puși în vistieria împăratului.
10Împăratul și-a scos inelul de pe deget și i l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, dușmanul iudeilor.
11Împăratul i-a zis lui Haman: ‒ Poți să-ți păstrezi argintul! Iar în privința poporului, fă-i așa cum crezi că este bine.
12Scribii împăratului au fost chemați în luna întâi, în ziua a treisprezecea, iar ei au scris tot ce le-a poruncit Haman satrapilor împăratului, guvernatorilor numiți peste fiecare provincie și conducătorilor fiecărui popor, fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui. S-a scris în numele împăratului Ahașveroș și s-au sigilat apoi scrisorile cu inelul împăratului.
13Scrisorile au fost trimise, prin curieri, spre toate provinciile împăratului și aveau în vedere atât nimicirea, uciderea și distrugerea tuturor iudeilor, tineri și bătrâni, copii și femei, într-o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii adar, cât și confiscarea bunurilor lor.
14Câte o copie a documentului a fost trimisă ca decret în fiecare provincie, anunțând fiecare popor să fie pregătit în vederea acestei zile.
15Curierii au plecat în mare grabă, așa cum poruncise împăratul. Decretul a fost dat și în citadela Susei. În timp ce împăratul și Haman s-au așezat să bea, cei din cetatea Susa au rămas înmărmuriți.