Folosim cookie-uri pentru a colecta statistici generale despre vizitatori, dar nu colectăm informații personale. Politica de confidentialitate
Close tab

Faptele apostolilor 17:16–34

Faptele apostolilor 17

16În timp ce Pavel îi aștepta în Atena, i s-a înfuriat duhul în el când a văzut că cetatea era plină de idoli.
17Prin urmare, a început să poarte discuții în sinagogă cu iudeii și cu cei devotați lui Dumnezeu, iar în piață, în fiecare zi, cu cei ce se aflau pe acolo.
18Unii dintre filozofii epicurieni și stoici au început să discute cu el. Unii ziceau: ‒ Ce vrea să spună și palavragiul acesta? Alții ziceau: ‒ Se pare că este un predicator al unor divinități străine! Căci el vestea Evanghelia despre Isus și despre înviere.
19Prin urmare, l-au luat și l-au dus la Areopag, zicând: ‒ Putem ști care este această învățătură nouă pe care o prezinți?
20Căci tu ne aduci la cunoștință niște lucruri ciudate. Vrem deci să știm ce înseamnă acestea!
21Toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.
22Pavel a stat în mijlocul Areopagului și a zis: ‒ Bărbați atenieni, în toate privințele văd că sunteți foarte religioși.
23Căci, în timp ce treceam prin cetate și mă uitam la obiectele voastre de închinare, am găsit și un altar pe care era scris: „Unui Dumnezeu Necunoscut“ . Ei bine, ceea ce voi respectați fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu!
24Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini
25și nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea nevoie de ceva, El, Care dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile.
26Dintr-un singur om, El a făcut fiecare neam de oameni, ca ei să locuiască pe toată fața pământului, hotărând anumite vremuri și stabilind granițele locuinței lor,
27pentru ca ei să-L caute pe Dumnezeu și, poate, să-L și găsească, în timp ce bâjbâie după El, cu toate că nu este departe de niciunul dintre noi.
28„Căci în El trăim, ne mișcăm și existăm“; sau, așa cum au spus și unii dintre poeții voștri: „Căci și noi suntem din neamul Lui“.
29Deci, fiindcă suntem din neamul lui Dumnezeu, n-ar trebui să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau a argintului sau a pietrei, așadar o imagine făcută prin abilitatea și gândirea omului.
30Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță și poruncește acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască,
31pentru că a hotărât o zi în care urmează să judece lumea cu dreptate, prin Omul pe Care L-a desemnat pentru aceasta, dându-le o dovadă tuturor despre aceasta prin faptul că L-a înviat dintre cei morți!
32Când au auzit ei despre învierea dintre cei morți, unii au început să-și bată joc, dar alții au zis: ‒ Te vom asculta și altă dată cu privire la aceasta!
33Atunci, Pavel a ieșit din mijlocul lor.
34Însă unii dintre ei i s-au alăturat și au crezut. Între ei era și Dionisie areopagitul, o femeie pe nume Damaris și alții împreună cu ei.