Folosim cookie-uri pentru a colecta statistici generale despre vizitatori, dar nu colectăm informații personale. Politica de confidentialitate
Close tab

Faptele apostolilor 25:1–26:32

Faptele apostolilor 25

1La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a dus din Cezareea la Ierusalim.
2Conducătorii preoților și liderii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel
3și l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim; ei pregătiseră o capcană, ca să-l omoare pe drum.
4Atunci Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece într-acolo cât de curând.
5„Prin urmare, a spus el, cei mai de seamă dintre voi să meargă cu mine în Cezareea și, dacă este ceva greșit în omul acesta, să-l acuze“.
6Festus a rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi a coborât în Cezareea. În ziua următoare, s-a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel.
7Când a sosit Pavel, iudeii care veniseră din Ierusalim s-au adunat în jurul lui și au adus împotriva lui multe acuzații grave, pe care nu le puteau dovedi.
8Pavel s-a apărat astfel: ‒ N-am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar.
9Însă Festus, dorind să câștige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel, zicând: ‒ Vrei să vii la Ierusalim și să fii judecat acolo, înaintea mea, pentru aceste lucruri?
10Pavel a zis: ‒ Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, așa cum știi și tu foarte bine.
11Dacă am făcut vreun rău sau dacă am comis ceva pentru care merităm să fim pedepsiți cu moartea, nu încerc să scap de ea. Dar dacă nu este nimic adevărat cu privire la lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!
12Atunci Festus, după ce a discutat cu membrii consiliului, a răspuns: ‒ Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!
13După câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa și Berenice, ca să-l salute pe Festus.
14Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicând: ‒ Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare,
15despre care m-au informat conducătorii preoților și bătrânii iudeilor, când am fost în Ierusalim, cerând condamnarea lui.
16Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca acuzatul să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației.
17Ei au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci m-am așezat pe scaunul de judecată chiar în ziua următoare și am poruncit ca omul să fie adus.
18Acuzatorii, când s-au ridicat, n-au adus nicio acuzație cu privire la vreuna dintre faptele rele la care mă așteptam,
19ci aveau cu el niște dispute referitoare la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu.
20Fiindcă eram nedumerit cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21Pavel însă a făcut apel să fie ținut sub pază până la decizia împăratului, așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.
22Agrippa i-a zis lui Festus: ‒ Aș vrea să-l aud și eu pe omul acesta! Festus i-a răspuns: ‒ Îl vei auzi mâine.
23Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.
24Festus a zis: ‒ Rege Agrippa și voi, toți bărbații care sunteți prezenți aici cu noi! Iată-l pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25Fiindcă am înțeles că nu a comis nimic pentru care merită să fie pedepsit cu moartea și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit la acesta.
26Eu n-am ceva sigur să-i scriu stăpânului cu privire la el. De aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, pentru ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu.
27Căci mi se pare absurd să trimit la împărat un deținut fără să arăt care sunt acuzațiile împotriva lui.

Faptele apostolilor 26

1Agrippa i-a zis lui Pavel: ‒ Ți se dă voie să vorbești despre tine! Atunci Pavel a întins mâna și a început să se apere astfel:
2‒ Rege Agrippa, mă consider fericit că urmează să mă apăr astăzi înaintea ta, cu privire la toate lucrurile de care sunt acuzat de iudei,
3mai ales pentru că tu ești cunoscător al tuturor obiceiurilor și controverselor iudeilor. De aceea, te rog să mă asculți cu răbdare.
4Toți iudeii cunosc felul în care mi-am trăit viața încă din tinerețe, pentru că mi-am petrecut-o de la început în poporul meu, inclusiv în Ierusalim.
5Dacă doresc să mărturisească, ei mă cunosc de mult timp și știu că am trăit ca fariseu, după cea mai strictă grupare a religiei noastre.
6Iar acum, stau aici ca să fiu judecat din cauza speranței în promisiunea făcută de Dumnezeu strămoșilor noștri,
7promisiune pe care cele douăsprezece seminții ale noastre, slujindu-I lui Dumnezeu cu seriozitate zi și noapte, speră s-o primească. Pentru această speranță, rege, sunt acuzat eu de către iudei!
8Ce, vi se pare de necrezut că Dumnezeu învie morții?
9Într-adevăr, eu însumi credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus nazarineanul,
10și așa am și făcut în Ierusalim: cu autoritatea primită de la conducătorii preoților i-am aruncat în închisori pe mulți sfinți, iar când erau condamnați la moarte îmi dădeam și eu votul împotriva lor.
11De asemenea, pedepsindu-i adesea prin toate sinagogile, m-am străduit să-i fac să blasfemieze. Și fiindcă eram deosebit de furios pe ei, i-am persecutat chiar și în cetățile străine.
12Cu acestea în gând, m-am dus în Damasc, având autoritate și putere deplină de la conducătorii preoților.
13Pe la mijlocul zilei, rege, în timp ce eram pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul celor ce călătoreau împreună cu mine o lumină din cer, a cărei strălucire o întrecea pe cea a soarelui.
14Toți am căzut la pământ, iar eu am auzit un glas care-mi zicea în limba ebraică: „Saul, Saul, de ce Mă persecuți? Îți este greu să lovești cu călcâiul în pinteni“.
15Eu am întrebat: „Cine ești, Doamne?“. Domnul mi-a răspuns: „Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuți!
16Dar ridică-te și stai în picioare! Căci M-am arătat ție, ca să te numesc slujitor și martor a ceea ce ai văzut despre Mine și a ceea ce vei vedea că voi face.
17Te-am ales din poporul tău și din mijlocul națiunilor. Te trimit la ele
18ca să le deschizi ochii, astfel încât să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub autoritatea lui Satan la Dumnezeu, și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenire alături de cei sfințiți“.
19De aceea, rege Agrippa, n-am fost neascultător față de vedenia cerească,
20ci le-am vestit, mai întâi celor din Damasc, apoi celor din Ierusalim și din întreaga regiune a Iudeei, apoi neevreilor, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, făcând fapte demne de pocăință.
21Din cauza acestor lucruri m-au prins iudeii în Templu și au încercat să mă omoare.
22Însă până în ziua de azi am primit ajutor de la Dumnezeu și stau aici, depunând mărturie atât înaintea celor mici, cât și înaintea celor mari, fără să spun nimic în afară de ceea ce Profeții și Moise au zis că urmează să se întâmple,
23și anume că El, Cristosul, va trebui să sufere și, prin faptul că va fi primul înviat dintre cei morți, va vesti lumină atât poporului Său, cât și neevreilor.
24În timp ce Pavel se apăra astfel, Festus a zis cu glas tare: ‒ Ți-ai ieșit din minți, Pavel! Învățătura ta cea multă te face să dai în nebunie!
25Însă Pavel a răspuns: ‒ Nu mi-am ieșit din minți, preaalesule Festus, ci rostesc cuvinte care țin de adevăr și de o judecată sănătoasă.
26Deoarece regele cunoaște aceste lucruri, eu pot să-i vorbesc cu îndrăzneală, întrucât sunt convins că nimic din acestea n-a putut trece neobservat de el, deoarece nu s-au întâmplat într-un colț.
27Crezi tu în Profeți, rege Agrippa? Știu că tu crezi!
28Însă Agrippa i-a zis lui Pavel: ‒ În curând, mă vei convinge să mă fac creștin!
29Pavel i-a răspuns: ‒ Fie în curând, fie mai târziu, mă rog lui Dumnezeu ca nu doar tu, ci toți cei ce mă ascultă astăzi să devină așa cum sunt eu, în afară de lanțurile acestea.
30Regele, guvernatorul, Berenice și toți cei ce ședeau împreună cu ei s-au ridicat
31și, în timp ce plecau, își spuneau unii altora: „Omul acesta nu face nimic pentru care să merite să fie pedepsit cu moartea sau să fie pus în lanțuri“.
32Agrippa i-a zis lui Festus: ‒ Omul acesta ar fi putut fi eliberat dacă n-ar fi făcut apel la Cezar.